Venerologia, a doua ramura a dermatologiei (dermatovenerologia) este domeniul care cuprinde afectiunile cutanate (ale pielii) si ale mucoaselor caracterizate de un numitor comun: sunt contagioase si se transmit predominant sau exclusiv prin contact sexual (normal, oral sau anal).
Intr-o maniera partial conventionala au fost denumite Boli cu Transmitere Sexuala (BTS).
Caracteristicile generale ale BTS sunt :
- se transmit predominant prin contact sexual,
- sunt contagioase,
- primele semne si/sau simptome apar de obicei in regiunea genitala,
- nu confera imunitate de durata,
- sunt superpozabile unui context epidemiologic.
- pot afecta orice categorie de varsta, insa raman unele dintre cele mai comune cauze de imbolnavire in cazul tinerilor.
Aceste boli sunt clasificate in doua categorii :
A. Boli cu transmitere sexuala ‘majore’:
- sifilisul,
- gonoreea,
- granulomul inghinal,
- lifogranulomatoza veneriana,
- sancrul moale,
B. Boli cu transmitere sexuala ‘minore’:
- trichomonaza urogenitala,
- infectiile chlamidiene,
- condiloamele acuminate si plane,
- herpesul genital,
- candidozele urogenitale,
- uretritele negonococice/nechlamidiene (cel mai frecvent cauzate de infectii cu mycoplasme, ureaplasme),
- vaginitele bacteriene,
- hepatita virala B,C,
- ftiriaza (pediculoza pubiana),
- scabia,
- molluscum contagiosum,
- infectia HIV(virusul imunodeficientei umane) a carei incidenta a crescut alarmant in ultimile decenii.
Perioada de incubatie este variabila, in functie de afectiune.
Manifestarile clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales in regiunea genitala, dar pot fi prezente si in cavitatea bucala, pe tegument si chiar conjunctivale (la nivelul ochilor).
Debutul manifestarilor cutanate si/sau mucoase poate varia de la 1-3 zile pana la 2-3 luni, timp in care pacientul este contagios.
In functie de boala, exprimarile clinice pot fi :
- vaginite, vulvovaginite (afectarea vulvei si a vaginului),
- uretrite (afectarea uretrei),
- cervicite/endocervicite (afectarea colului si/sau canalului cervical uterin),
- balanite/balanopostite (afectarea glandului penian si/sau preputului),
- prostatite (inflamatia prostatei),
- proctite (afectarea anusului sau rectului),
- eroziuni si/sau ulceratii locale,
- marirea in volum a ganglionilor regionali,
- diverse eruptii cutanate,
- faringita, conjuntivita (in functie de inocularea primara a infectiei).
Semnele si simptomele clinice cuprind : secretii uretrale/vaginale neobisnuite, eritem (roseata), edem (inflamatia) local, disconfort sau durere locala, senzatia de usturime sau mancarime, disconfort mictional (in timpul urinarii), dispareunie (durere in timpul actului sexual).
Manifestarile sunt variabile de la un pacient la altul si nu este obligatorie prezenta tuturor acestor simptome.
Riscul de infectie este mult mai mare in cazul contactului sexual cu mai multi parteneri.
FOARTE IMPORTANT:
Doar medicul specialist poate sa stabileasca natura afectiunii, sa decida investigatiile necesare si sa adopte atitudinea terapeutica adecvata.
In absenta unui tratament adecvat, BTS pot determina complicatii secundare (infectii ascendente ale tractului urogenital) :
-in cazul femeilor, afectarea secundara a uterului, trompelor uterine, a ovarelor si chiar abdominala (boala inflamatorie pelvina),
-in cazul barbatilor, afectarea uretrei posterioare, prostatei, testiculelor, epididimului, ceea ce poate conduce, in ambele cazuri, la infertilitate secundara.
Unele afectiuni (in cazul celor neglijate) pot disemina hematogen (pe cale sangvina) determinand afectare pluriorganica.
Daca prezentati unul sau mai multe dintre semnele sau simptomele urmatoare :
-secretie uretrala cu debut brusc,
-secretie uretrala persistenta/recurenta,
-secretie vaginala,
-eroziuni/ulceratii genitale,
-disconfort, senzatie de arsura, mancarime, durere in timpul actului sexual (dispaurenie) si /sau la urinare (disurie), dureri in zona pelviana,
-observati cresterea in volum a ganglionilor inghinali,
atunci este cazul sa solicitati cat mai curand opinia unui specialist !
Nu este recomandat tratamentul empiric sau din ‘surse’ de informare neoficiale.
Diagnosticul si tratamentul precoce scad durata si severitatea bolii, eliminand eventualele complicatii.
ATENTIE !
Orice pacient care prezinta o BTS trebuie investigat pentru infectii coexistente.
Screening-ul, consilierea, si abordarea terapeutica in cazul BTS vizeaza in mod obligatoriu pacientul si partenerul/partenerii.
Alarmant este faptul ca atat BTS care produc leziuni erozive/ulcerative cat si cele fara acest tip de leziuni cresc semnificativ riscul transmiterii sexuale a infectiei HIV.
Este bine de stiut ca utilizarea masurilor de protectie de tip bariera, cum sunt prezervativele, prezinta protectie relativa (scazuta sau chiar absenta) in cazul unor BTS (ex. condiloame genitale, infectii herpetice, sancroid etc.).
De asemenea, nicio BTS nu confera imunitate de durata.
Contactele sexuale ocazionale cu persoane necunoscute ingreuneaza o ancheta epidemiologica adecvata, alimentand fenomenul extinderii bolilor cu transmitere sexuala, si care in mod cert prezinta consecinte negative majore asupra starii de sanatate a persoanelor afectate si a potentialului reproductiv. Din pacate, chiar daca s-au luat masuri in vederea combaterii BTS, numarul acestor boli creste alarmant in continuare.